Dependentă de tine

Mi-e sufletul plin de tine
și drumul răsărit în calea mea
mi te trimite și mi te ține 
în față, să te pot mereu vedea.

Sărutul tău ce inima-mi palpită
mă-mbată și mă amețește...
vreau mă simt pe veci iubită
să simt cum luna se topește.

Mă ții dependentă de tine
precum un drog...mereu legată
în așternut, ca algele marine
pe vălul unui ocean lin legănată.

Hoinăresc cu tine printre aștrii
iar șoapta timpului mă strigă;
în ochii mei senini...albaștrii
o lacrimă uitată mă intrigă.

Și mă apasă precum o piatră
un dor nebun de tot ce ești...
surâsul lunii într-o șatră
arzând ca focul în vetre țigănești.