**SIRENA**-Poeme marine. -Autor.

Fotografia mea
Ma simt un pumn de cuvinte nerostite...m-ascund in mine si ...tac....doar ochii-mi vorbesc, spunand ceea ce sufletul nu poate rosti...Sunt un **SUFLET SINGURATIC** O floare-mi răsare din cuvinte și gândul alene-l pornesc, spre alte zări cu suflete robite, dar mă întorc mereu, fiindcă...iubesc. Iubesc cuvântul și versul ce în mine zac... un "Suflet Singuratic" sunt în al poemelor iatac...tac...tac... Si tac...tac in necuvinte care gem si sufletul pe palma-l pun, ca sa mai scrie un poem. Sunt la fel ca "LORELEI" care spunea: "Ramas-bun. Ma numesc numai Lorelei. Legenda spune ca am ucis. Anii mei tineri au sunat a cantec, dar am trecut pe langa ei cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa ca a regelui Lear." Ma regasesc in aceste cuvinte si cred ca viata desi e o lupta, sufletul se zbate singur in trairile vietii. Dida Diana Cioponea https://www.youtube.com/watch?v=1iXUCuKHtek

sâmbătă, 19 martie 2016

VIAȚA - PUSTIU.





De ce aștept noul răsărit
când totu-n jur e trist și gol
și viața goală ca un bol...
tu, ai promis că vii...și n-ai venit!

Chemări și lacrimi și-așteptări,
în primăveri ce zac în mine...
deșarte răsărituri și suspine,
pentru iubirea care nu mai vine.

Mi-e gura seacă de sărut
și mângâieri pierdute-n șoapte;
când stele-n fiecare noapte
mă-ntreaba:"de ce iubirea a durut"?

Cum pot să spun că nu mai știu
nici dorul cum să-l stăvilesc,
că n-am un suflet să-l iubesc,
în tot pustiul vieții ce-o trăiesc?

SIRENA( DDC:)
Sursa foto-Net
Muzica, Youtube

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu